Dupa ce papam

…trebuie sa eructam!

Am iesit la plimbare

Am facut o luna

Si cu aceasta ocazie, am fost la bilant la d-na doctor. Cantarul oficial a aratat 3,860 Kg si centimetrul oficial 55 cm. Ne facem din ce in ce mai mari! N-am putut rata aceasta ocazie si am mai facut o mica sedinta foto! Rezultatul, un pic mai jos.

Pe masuta de infasat

Happy 21

Ieri am implinit 21…de zile, doar nu de ani! Pai ce credeati? Asa ca ne-am tras in poza corespunzator si ne-am cantarit. Avem 3,61Kg!

Cu prosopul preferat

Ziua in care te-ai nascut

Aceasta este o scrisoare pentru tine, Alexandru, si va ramane aici, in aceasta imensa lume virtuala numita Internet, pentru ca tu intr-o buna zi sa o citesti.

Te-ai nascut intr-un an teribil, cel de-al doilea al faimoasei crize economice mondiale. Si daca la nivel mondial in multe tari criza s-a atenuat, la noi la romani mai degraba s-a accentuat. In plus, iarna 2009-2010 a fost o iarna cumplita, cu foarte multa zapada, viscol si temperaturi extrem de scazute. Se spunea ca asa o iarna n-ar mai fi avut Romania din 1985.

Cand mami si tati au fost la primul ecograf, doamna doctor a estimat ca vei veni pe lume la inceputul lui martie, dar n-a fost sa fie asa. Pe 18 februarie 2010 mami s-a trezit cu dureri de burtica. Apoi l-a trezit pe tati. Ne-am echipat in graba si am plecat spre Bucuresti, spitalul CF2, loc unde aveai sa te nasti chiar in acea zi, cu putin timp inainte de pranz. Nu inainte sa ne dai emotii, foarte multe emotii…

Ne-am temut ca nu vom ajunge la timp la spital, caci mami a simtit primele dureri pe la 7:15. La 8:15 plecam spre Bucuresti, iar vremea de afara nu ne ajuta deloc sa ajungem repede. A fost o zi extrem de cetoasa, cu multa umezeala in aer, cu temperatura un pic peste zero grade. Din cauza cetii nu puteam sa merg prea repede cu masina, si din cand in cand trageam cu ochiul la mami. Mami avea fata schimonosita de durere. Incepusera contractiile, apareau cam la un sfert de ora si tineau in jur de 5 minute, insa pana la Bucuresti aveau sa se indeseasca. Numaram kilometri parcursi, ma uitam la ceas aproape minut cu minut, si simteam ca nu mai ajungem la destinatie!

Pe la ora 10 am ajuns in Bucuresti, unde ne-am intalnit cu matusa Cornelia. A mai durat o ora pana am ajuns la spital, insa simplul fapt ca am ajuns in Bucuresti ne-a mai linistit atat pe mine cat si pe mami. Ajunsi la spital, am dus-o pe mami la camera de garda sa o vada doamna doctor. Mami avea dilatatie 5, asa ca i s-a facut repede fisa de internare si a fost trimisa un etaj mai sus, la maternitate. Apoi a inceput asteptarea, groaznica asteptare! Misiunea mea se incheiase cu succes, dar a mamei tale continua. Desi a parut o misiune usoara (la 11:45 erai deja nascut), nu a fost chiar asa, pentru ca ai avut la nastere cordonul ombilical infasurat in jurul gatului, chiar de doua ori! Slava Domnului ca te-a avut in paza!

Si astfel ai aparut tu, Alexandru Iavorschi, avand 50cm si 3030g!
Iar acum, cand scriu aceste randuri, esti un dolofan de 3530g!

va urma…

Jurnal de calatorie

Am facut o categorie separata numita “scrisorile lui M”, pentru ca de acum incolo voi publica mai des din scrierile lui. Sper sa va placa la fel cum mi-au placut si mie!

” important e ca
hai sa traiesti si sa iti traiasca flacaul

dar eu iti mai dau o pilda de adincime
(putul gindirii adicatelea)

desi ar zice unii
‘my depth is immaterial to this conversation’

===============================================
plecarea noastra in elvetia a fost sub auspicii interesante…

m-am pregatit de zor, doream de ceva vreme sa incerc un
lucru diferit, de a ajunge la aeroport de o maniera mai
simpla… m-am informat cu harta programul de tren si
respectiv autobuz si toate cele;
am plecat mai din timp ca sa am rezerva; totul bine planuit
ai zice.
ne dam jos din tren la doua statii de charleroi si o luam la
pas, 2km si jumatate prin valonia practic rurala; mai cerem
ajutor pe parcurs si in 50 minute ajungem la destinatie;
la benzinarie ne-a zis o cucoana ca aeroportul e cam departe
dar nu m-am prins de ce decit mai tirziu;

ajunsi la terminalul pe care il stiam de ceva anisori constat
ca arata ca lovit de bomba – structura metalica a mai ramas
in picioare restul e o ruina, geamuri sparte, dezastru – literalmente…
terminalul s-a mutat mai incolo, cel putin asa zice un semn;
fara a intra in panica ma duc la statia de autobuz sa il intreb
pe negriciosul de acolo ce e cu autobuzele si realizez ca nu ne
intelegem de loc … este rus, sta in statia de autobuz FARA nici
un motiv si nu vorbeste decit rusa… in plus autobuze nu sint
duminica, chiar de erau nu mai merg pe acolo caci se lucreaza la
‘aeropole’
o luam la pas pe marginea autostrazii si realizez dupa 20 minute
unde este noul terminal si ca o sa fie strins sa prindem avionul..
noroc ca am imbarcare facuta deja

un bmw alb se opreste si alti negriciosi sint nelamuriti cu privire la
aeroport desi au gps si toate cele; le zic ca ii duc EU, adica sa
ne ia in masina; cred ca au priceput mai greu dar ajungem la
aeroport carati de un gealat local si catelusul lui bun la toate din
tirgu mures (desi pretinde ca este de bucuresti accentul il arata)

multumiri si toate cele bune… doar ca avionul nostru e lipsa;
aflu repede ca easyjet catre geneva merge de la zaventem si nu
sint surprins; luam autobuzul si incep sa ponderez situatia =ce greu
o sa fie sa recuperez asa vacanta pt Alex asa ca ne dam jos din
autobuz si luam taxiul catre celalalt aeroport cu conditia sa fie
in 35 minute; incercam sa ma concentrez asupra unor lucruri
abstracte dar m-a lamurit Alex (ca avea vedere asupra bordului)
ca ce citea el nu erau rotatii pe minut ci 180kmh

bilete easyjet 169 techini, taxi 206 cu ciubuc si urari de bine
ajungem la poarta de imbarcare in terminalul A (pt cunoscatori
40 minute de mers de la control pasapoarte pina la A86 pt
destinatii speciale) la 2 minute dupa termenul limita prezis
pe talonul de imbarcare

avionul are intirziere; Alex zice ca puteam sa venim cu trenul
si sa mergem si la restaurant, nu cu taxi
recunosc, cu durere in suflet, faptul ca sint un mare meserias
in unele zile si el imi zice ca parca as vorbi de ‘bumba’ (bunicul
lui din partea lui ta’su) si ii atrag atentia ca ACELASI singe
curge si prin venele lui; nu pare afectat, el stie deja si nici nu
se streseaza… asta e pilda de calm
=============================================== “

Prima vizita

Pentru ca a trebuit sa mergem la Bucuresti la spital, a trebuit sa-l luam si pe junior. Astfel am facut prima vizita prietenului Alinake, am vazut-o pe Andreea si ne-am tras in poza! Iata ce-a iesit!

PS: azi 07.03.2010 avem 3,44 Kg si am facut falcutze!

In costum de puisor